Puterea de a-ţi asuma propia poveste

Cei mai mulţi dintre noi poate am avut resentimente care ne-au urmărit toată viaţa noastră.Dacă vrem le putem păstra până la vârsta de 85 de ani. Este mai simplu dacă ne gândim la mama noastră, la fraţii şi surorile noastre să spunem "Ei sunt vinovaţi", fără să recunoaştem că de fapt vina este în totalitate a noastră.Atunci când dorim să trăim în prezent poate ar fi mai bine să ne întrebăm "Cât timp vreau să mai dau vina pe ei?" . Dacă nu creem tot ce dorim în viaţă, poate este mai simplu să ii considerăm vinovaţi. Oamenii pe care dăm vina ne creează o scuză bună pentru autosabotajul nostru.

Când renunţăm la dreptul de a fi o victimă, vom înţelege că am avut părinţi desăvârşiţi, care ne-au învăţat lecţiile perfecte.Nu-i vom mai urî, indiferent cât de mult ne-au jignit sau au greşit faţă de noi.
Eliberaţi de micimea de victimă, ne vom înălţa în toată puterea şi gloria noastră şi vom fi recunoscători pentru fiecare întâmplare întunecoasă sau luminoasă.
Să urmărim atent dialogul nostru interior şi vom constata că nu trăim suficient de mult în prezent.

În cadrul poveştii noastre vom descoperi un har care ne ajută să fim unici, iar întoarcerea la el ne ajută să fim întregi.

Lucruri pe care le pot face ieşind afară din povestea mea:

meditez
grădinăresc
mă joc cu copii mei
mă plimb
citesc o carte care mă inspiră
sun pe cineva cu care pot schimba idei